Plecam cu normalitatea noastra. Vedem un punker , ne amuza....are creasta rosie cu verde si ne spunem "asta-i dus, un ciudat". E oare? N-o avea si el normalitatea lui? Experienta de pana acum imi intareste convingerea in fiecare zi ca suntem diferiti cu nevoi speciale, ii acceptam sau nu pe ceilalti, ii toleram sau nu, dar intotdeauna invatam unii de la altii. Suntem subiectivi si filtram tot prin ceea ce credem noi ca este demn, corect, moral, normal.
Facem judecati de valoare...dar nu noi suntem cei incuiati oare? De ce sa nu-i luam pe ceilalti ca entitati si sa-i respectam tocmai pentru ca sunt altfel si au puterea si curajul sa fie asa. De ce magazinele cu fuste pentru barbati sunt "decadente"? Cumva stim noi ca doar femeile poarta fuste! De ce daca ai implinit o varsta esti intrebat de cunostinte daca te-ai casatorit? Stim noi cumva ca este o varsta propice pentru asta? Dar vai, toti prienii tai au relatii stabile, si mai mult- unii sunt casatoriti si ca sa mai urc o teapta , altii au chiar si copii. Te uiti la ei, nu esti asa....si-ti bate constrangerea sociala la usa si parca te simti deja vinovat ca nu esti ca ei.
Ca o aprofundare la cele spuse mai sus:
M-am tot gandit de vreo 2 ani la un tatuaj. Trebuia gandit bine, mi-am zis trebuie sa fie ceva care sa ma completeze, m-am uitat atent pe langa mine si pe mine, poate imi lipseste ceva!...simteam nevoia de completare...si mai ales trebuie sa fiu eu impacata cu mine si la 65 de ani cu adaugirea din tinerete. Deci ce anume? Si mai ales unde anume? Nu vreau sa ma confrunt cu "ce zice lumea" pentru ca sunt pacifista....deci unde?
Am gasit acum o luna si ce anume imi lipseste si unde trebuie sa stea. Acum trebuie sa-mi definesc desenul si sa ma obisnuiesc cu ideea. Am discutat cu subiecti de dragul studiului stiintific si am avut placerea sa descopar opinii comune dar si diferite...cum ar fi "De ce sa-l faci intr-un loc unde sa nu se vada?" raspund , "pentru ca-l fac pentru mine - nu pentru planeta ...eu il simt si acum cand nu este, si stiu ca trebuie sa fie acolo" Multa nedumerie.
Nu instig la razvratire, nici la obedienta normelor sociale cu ochelari de cal, ci la o cale de mijloc. De ce scriu asta? Pentru ca pot si pentru ca si eu la randu-mi am invatat din experienta si de la oameni tare dragi mie.
