joi, 9 decembrie 2010

Cei "intunecati"...

Siluete filiforme ce-n balans isi misca ritmul
Sora si frate au mare si vantul
Au mama amagiea si tata turbarea

Sunt multi, sunt printre noi
Si par tristi de la distanta
Dar cand te apropii si vezi ochii
Ramai cu hau in loc de gand

Si te infiori si te framanti
De parca a fost divin ce te-a atins
Privesti oglinda, nu te vezi
Si ochii sunt de-un negru pal
Doar o iluzie a ce-ai fost

nu-i privi in ochi pe cei intunecati

Forgive Me, I Am Not Satan, I Am Mary Just Like You

vineri, 19 noiembrie 2010

Dor!?

Dor? Mi dor! Ti dor?

Mi dor sa tac.
Mi dor de-o banca uda noaptea-n parc.
Mi dor de-o runa aruncata-n lac
Ti dor de-un fir de par lipit cu ceara
Ti dor de-o rana sa te doara
Ti dor? Zboara!

miercuri, 17 noiembrie 2010

Emotii in trecerea anilor...

          Ziceam mai jos undeva de bagaj de valori, de cutie, de moral, de etic si de completarea tuturor cu experienta. Ce-i drept nu toate experientele noastre sunt placute, dar si din cele mai putin placute invatam cate ceva.
         Dar ce ne facem daca unele ne coplesesc, ne fac sa tremure genunchii chiar si dupa mult timp de la intamplarea lor. Daca nu e asa cum face somnul, sa ajute memoria sa fie selectiva? Sunt unii dintre noi care raman ancorati in trecut si pretuiesc clipe abia dupa ce-au fost scurse. Si iar o experienta capitala pentru ei si iar timp de meditat. Si nu ma refer aici la o viata traita din amintiri. Ma refer la acele pusee, acele varfuri care daca pui degetul inteapa sufeletul oricand. De aici mai departe ne bifurcam, ori ne ungem cu toate alifiile, ori devenim foarte vulnerabili si atenti la detalii, reactionam de cele mai multe ori in situatii sensibile, fara autocontrol. (spunea cineva si la momentul respectiv nu intelegeam "sociologii ajung sa clasifice, sa imparta si sa categoriseasca tot ce intalnesc ").

        Licarirea din ochi este sporadica si noi ca vietuitoare suntem pasageri. Dar constiinta?! Dar sufletul?! Dar eu-l?! Pe ele ajungem la un moment dat sa le dam o defragmentare? un refresh? Reusim sa le spalam cu aghiazma s-o luam cu fruntea lina si cu licarirea iar la cutreierat strazile vietii? Reusim sa nu mai comparam prezentul cu trecutul si sa plecam cu pielea de bebelus spre un alt Nou? Si nu ma refer musai la marea trecere ci de la o etapa a existentei la alta.  Spre exemplu un barbat are o revelatie pentru restul vietii alaturi de o femeie. Pana la acel moment a zburaTACIT de la o floare la alta si brusc o viata noua, o familie, responsabilitati. Reuseste acest barbat sa se detaseze de ce-a trait, simtit si adulmecat pana la acel moment? In acelasi exemplu putem inlocui cu succes barbatul cu femeia.
        Nu ramane oare nimic care sa ne faca sa tresarim ulterior?  Ma intreb oare daca nu cumva obosim. Daca ne risipim? Daca ne epuizam? Avem fiecare ca entitate atat e mult de oferit celorlalti. Si facem asta din plin, de fiecare data crezand ca acolo dam tot. Avem puterea oare de a ne regenera? Mai putem fi capabili de-o emotie si mai mare care s-o detroneze pe anterioara?

.........................

the colours of grey

duminică, 5 septembrie 2010

O viata-n vis

Infinitul adanc s-a saturat sa tipe
creez ganduri care nu mai seamana cu mine
inca astept ca cineva sa sparga lacatul spre tipat
straturile-s groase si din ce in ce mai multe
putine si firave suflete au fost acolo pregatite
 sa sparga ceata, sa sfarme zidurile...
dar oare?! si-a dorit cineva comoara?
daca da, sa ridice o mana sus, pesemne n-am fost acolo s-o vad...mult mai merg... unde m-oi duce?
mama, de ce m-ai nascut in vremea asta?
celelalte lumi mi-au placut mai mult
tolerez, astept , oftez...poate-mi iese sufletul.
tot mai des spleenul seamana cu cerul
colorat de iminenta unei furtuni!
ma linisteste un singur gand,
ca viata asta e si cea mai scurta dintre toate
posibil si cea mai nefericita
suflete..ia-o tu inainte
daca si urmatoare-i la fel
mai stam aici.

Iluzia unei insule

duminică, 8 august 2010

Semanam...Diferim...

Chestiuni sanatoase ziceam, nu? Hi! Pentru cine? Pentru mine, pentru normalitatea mea? Si uite un subiect demn de bagat in seama. Semanam unii cu altii, dar ce ne face diferiti? "Cate bordeie , atatea obiceie." Se prea poate sa inceapa din copilarie. Plecam la pachet din casa mamei de cele mai mlte ori cu o lenjerie de pat , o perna, o icoana si cu cateva sfaturi (un bagaj de valori) pe care nu le constientizam ca exista -ca scrise pe-o hartie, sunt inchise intr-o cutie, numita pe-o parte "moral" si pe cealalta parte "etic",cutie ce sta bagata intr-un colt al constiintei fiecaruia. Restul de completeaza cu experienta.


Plecam cu normalitatea noastra. Vedem un punker , ne amuza....are creasta rosie cu verde si ne spunem "asta-i dus, un ciudat". E oare? N-o avea si el normalitatea lui? Experienta de pana acum imi intareste convingerea in fiecare zi ca suntem diferiti cu nevoi speciale, ii acceptam sau nu pe ceilalti, ii toleram sau nu, dar intotdeauna invatam unii de la altii. Suntem subiectivi si filtram tot prin ceea ce credem noi ca este demn, corect, moral, normal.

Facem judecati de valoare...dar nu noi suntem cei incuiati oare? De ce sa nu-i luam pe ceilalti ca entitati si sa-i respectam tocmai pentru ca sunt altfel si au puterea si curajul sa fie asa. De ce magazinele cu fuste pentru barbati sunt "decadente"? Cumva stim noi ca doar femeile poarta fuste! De ce daca ai implinit o varsta esti intrebat de cunostinte daca te-ai casatorit? Stim noi cumva ca este o varsta propice pentru asta? Dar vai, toti prienii tai au relatii stabile, si mai mult- unii sunt casatoriti si ca sa mai urc o teapta , altii au chiar si copii. Te uiti la ei, nu esti asa....si-ti bate constrangerea sociala la usa si parca te simti deja vinovat ca nu esti ca ei.

Ca o aprofundare la cele spuse mai sus:

M-am tot gandit de vreo 2 ani la un tatuaj. Trebuia gandit bine, mi-am zis trebuie sa fie ceva care sa ma completeze, m-am uitat atent pe langa mine si pe mine, poate imi lipseste ceva!...simteam nevoia de completare...si mai ales trebuie sa fiu eu impacata cu mine si la 65 de ani cu adaugirea din tinerete. Deci ce anume? Si mai ales unde anume? Nu vreau sa ma confrunt cu "ce zice lumea" pentru ca sunt pacifista....deci unde?

Am gasit acum o luna si ce anume imi lipseste si unde trebuie sa stea. Acum trebuie sa-mi definesc desenul si sa ma obisnuiesc cu ideea. Am discutat cu subiecti de dragul studiului stiintific si am avut placerea sa descopar opinii comune dar si diferite...cum ar fi "De ce sa-l faci intr-un loc unde sa nu se vada?" raspund , "pentru ca-l fac pentru mine - nu pentru planeta ...eu il simt si acum cand nu este, si stiu ca trebuie sa fie acolo" Multa nedumerie.


Nu instig la razvratire, nici la obedienta normelor sociale cu ochelari de cal, ci la o cale de mijloc. De ce scriu asta? Pentru ca pot si pentru ca si eu la randu-mi am invatat din experienta si de la oameni tare dragi mie.

sâmbătă, 31 iulie 2010

De ce?

 De ce? De ce, ce? "Spune-mi de ce-i toamna....si frunza de ce pica?" E...cum asa?! E vara dragilor, una sufocanta chiar. Aveti aer conditionat? Bun, atunci putem continua. Bunicii nostri n-aveau aer...si-au continuat. Sa se opreasca aerul conditionat!
De de Rosu?  De ce Negru? De ce iele? De toate adunate. De ce scriu oamenii pe blog? De ce nu scriem cu creionul pe hartie? "Ce, sunteti impotriva evolutiei?" striga o crizata din penultimul rand, parca o si vad blonda cu zulufi si bluza portocalie. Simpatica ea in felul ei.  Si totusi, suntem din ce in ce mai singuri? Iesim greu din casa? Comunicam verbal mai greu decat in scris? Se prea poate. Asta-mi aduce aminte de-un mail de circula in disperarea propagandei....unul de zicea ca incurcam cifrele, ne detasam greu de munca la birou...si ca scriem pinul de la card la cuptorul cu microunde. Asta-i nimic, intru deunazi cu o duduie in lift si era putin agitata, se inghesuie sa inchida usa si cand sa apese pe butot dezorientare maxima...si crispata ma intreaba "in ce data suntem azi?" si i-am raspuns "coboram impreuna la parter". Oare si ea avea blog? Ce atatea intrebari si de ce-uri? O cunostinta mi-ar raspunde "de flori de mar...fireste in varf de plop"
Gata trecem de varsta de 3 ani, revenim cu chestiuni sanatoase.